Uneori, inima ta canta, dar nu are cine sa o auda. Uneori, inima ta rade, dar nu are cine sa-i impartaseasca bucuria. Uneori, inima ta plange si e atat de dureros sa ii auzi suspinele in tacerea care insoteste singuratatea. Si totusi, sunt atatia oameni acolo, afara, care ar fi bucurosi sa imparta cu tine cantecul si rasetele, si lacrimile!